Pe pajiștea verde, un măr bătrân, cu ramuri puternice și noduroase, își întinde coroana largă. Trunchiul său, gros și plin de cicatrice, pare a fi mărturia multor ani de statornicie.
Din ramurile sale atârnă, gata de cules, mere roșii și strălucitoare, unele ascunse timid printre frunze, altele la vedere, strălucind în soare. Aceste fructe nu sunt doar o ofrandă a naturii, ci și un motiv de bucurie pentru cei ce se așează sub el.
La amiază, când soarele arde cu putere, copacul devine o oază de răcoare. Umbra sa, densă și generoasă, se întinde mult pe pământ, oferind un loc de refugiu. Sub el, iarba este mai verde, iar aerul pare mai proaspăt, creând locul perfect pentru a citi o carte, a te odihni sau pur și simplu a te bucura de liniște.
Pensula Evei 
Lasă un comentariu