Un copac neobișnuit și plin de farmec stă singur într-o poiană. Trunchiul său, gros și robust, este de un maro cald, cu o textură aspră, de scoarță veche. Ramurile sale se întind spre cer, dar în locul frunzelor obișnuite, sunt prinse mii de nasturi colorați, cusute cu ață subțire.
Fiecare nasture, o mică pată de culoare, are o formă și o mărime diferită, de la micuți, rotunzi și de un alb sidefiu, la nasturi mari, cu patru găuri, de un negru lucios. Împreună, aceste mici detalii formează o coroană unică. Când vântul adie, nasturii se ciocnesc între ei, creând un sunet delicat și melodios, ca o ploaie de clopoței. Acest copac nu este o operă a naturii, ci o operă a imaginației, un simbol al creativității.
Pensula Evei 
Lasă un comentariu